Ticbiliare §i prin cultivarea asiduä a muzicii de camerä tn casele cetäjenilor mai tnstäriti. Unele centre de culturä muzicalä a:i ajuns la o faimä cousiderabilä ca de pildä : celebra §coalä de la Mannheim, §coala din Berlin §i tn deosebi §coala vienezä. Dato- ritä bogäjiei culturilor muzicale ale diferitelor popoare — ger- mani, austriaci, italieni, unguri, cehi, polonezi, croati. etc. — care se tmpleteau la Viena, capitala Austriei a devenit unul din cele mai importante centre muzicale ale Europei. Muzlca profesionalä din prima jumätate a secolului al XVIII-lea era legatä tn. cea mai mare parte de muzica distrac- tivä, conform gustului §i cerinfelor claselor stäptnitoare ale epo- cii. In a doua jumätate a veacului tnsä, noul public burghez §i populär nu se mai muhumea cu aceastä artä distractivä. u§oarä, ci a pretins o artä superioarä, tn care sä räsune aspirajiunile eroice ale epocii, tn care sä se oglindeascä realitatea viejii $i a multiplelor ei fenomene, Pe linia accstor näzuinji inaintate, ai cäror exponenti sträluciti au tost gtnditorii francezi din epcca premergätoare revolujiei burgheze franceze, s-a dezvoltat la Viena Opera $i simfonia, prin creajiile marilor clasict Gluck, Haydn, Mozart §i Beethoven. Haydn s-a näscut in 1732 tn satul Rohrau dintr-o familie de tärani de originä croatä. In prima copilärie a invätat muzicä de la un inväjätor din satul säu natai, iar la vtrsta de 8 ani a fost angajat in corul de copii al Catedralei Sftntului $tefan din Viena unde a tnväjat sä mtnuiascä diferite instrumente. Pier- zindu-§i slujba din pricina mutajiei vocei, a trebuit sä-$i einige existenja cu acompaniamente sau cintind prin localuri in di ferite ansambluri de teatru. Totodatä s-a dedat cu pasiune com- pozijiei muzicale complectindu-§i cuno$tinje!e printr-o muncä asiduä. Datoritä faimei ci§tigate cu primele sale lucräii de mu zicä de camerä, Haydn a fost angajat tn 1759 de eätre un ari- stocrat ceh tn cailitate de capelmaistru, iar doi ani mai tirziu a trecut tn aceia$i calitate tn serviciul familiei conjilo’* Eszter- hazy. Timp de aproape 30 de ani. Haydn a dus- o viajä*retrasä «i modestä la mo$ia stäptnilor säi, care dupä cuvintele proprii ale compozitorului tl prefäceau din capelmaistru in valet, la che- remul toanelor lor aristocratice. Totu$, datoritä faptului cä Haydn a avut existenja asiguratä ?i o orchesträ la dispozi{ : a sa exclu- zivä, el a av : ut posibilitatea de a experimenta diferitele genuri muzicale, ceea ce a contribuit in mare mäsurä ]a dezvoitarea